I will what I want

Dacă ar fi să spun o poveste copiiilor care se întreabă ce vor deveni atunci când vor fi mari, azi aș alege să le spun despre Misty Copeland. Asta pentru că mi-aș dori să trăim într-o lume în care cât mai mulți, copii și adulți deopotrivă, să creadă în ei înșiși, în valoarea lor, în contribuția pe care o pot aduce pentru a face din planeta asta un loc spectaculos.

Misty s-a născut și a copilărit într-o familie tulburată, iar la vârstă de 13 ani, cu totul neanticipat, a primit o bursă la o școală de dans. Până atunci, așa cum ea spune, nici măcar nu auzise vreodată muzică clasică. După 4 ani, pleacă la New York, unde intră la prestigiosul American Ballet Theatre. În 2007, ea devine prima solistă de culoare care a dansat vreodată pentru American Ballet Theatre și apoi prima solistă de culoare care a dansat într-un Lacul Lebedelor pus în scenă de o companie de top. Astăzi, la vârstă de 32 ani, Misty Copeland a devenit cea dintâi prim solistă de culoare din istoria de 75 ani a companiei.

Mai mult decât performanța în sine, cu adevărat emoționantă și de inspirație este stăruința într-o profesie în care nu poți mima niciodată, în care cine ești și ce faci este mereu ‘in plain sight’, și în care, dacă vrei să rămâi, trebuie să fii mereu cel puțin la fel de bun cât erai ieri. Dincolo de PR-ul susținut și centrat pe diversitatea de rasă, Misty Copeland a reușit să seteze premisele unei schimbări de paradigmă în casta rigidă și foarte rezistă la schimbare a dansului clasic.

Misty

foto credit: huffingtonpost.com